HG nr. 767/19.10.2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă 

26 Oct

Art. II. –   Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 30 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 80 se introduce un nou articol, articolul 801, cu următorul cuprins:

” Art. 801. –   Durata instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru fiecare dintre cele 3 faze prevăzute la art. 77 şi pentru instruirea periodică efectuată suplimentar celei programate prevăzută la art. 98, nu va fi mai mică de 1 oră şi se stabileşte prin programul de instruire-testare elaborat la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) pct. 8, datat şi aprobat de către angajator.”

2. La articolul 87, alineatul (2) se abrogă.

3. La articolul 87, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

” (3) Persoanelor prevăzute la art. 82 li se vor prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din întreprindere şi/sau unitate.”

4. La articolul 92, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

” (2) Durata instruirii la locul de muncă se stabileşte de către angajator, împreună cu:

a) conducătorul locului de muncă respectiv; sau

b) lucrătorul desemnat; sau

c) serviciul intern de prevenire şi protecţie; sau

d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.”

5. La articolul 96, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

” (2) Intervalul dintre două instruiri periodice şi periodicitatea verificării instruirii vor fi stabilite prin programul de instruire-testare elaborat la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) pct. 8, în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru.”

6. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:

” Art. 99. –   Durata instruirii periodice prevăzute la art. 98 se stabileşte de către angajator, împreună cu:

a) conducătorul locului de muncă respectiv; sau

b) lucrătorul desemnat; sau

c) serviciul intern de prevenire şi protecţie; sau

d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.”

MODEL : RAPORTUL ANUAL DE MĂSURI SSM PRIVIND SITUATIA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA, ACTIUNILE CARE AU FOST INTREPRINSE SI EFICIENTA ACESTORA / 2015

21 Apr

Situatia securitatii si sanatatii in munca

În perioda 01 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015 situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă în cadrul SC ……………………….. SRL s-a prezentat astfel:

În primul rând, în această perioadă nu s-au înregistrat accidente de muncă şi/sau îmbolnăviri profesionale în cadrul unităţii.

Organizarea activităţii de prevenire şi protecţie a fost realizată prin infiintarea serviciului intern de prevenire si protectie, conform prevederilor legislatiei SSM, unitatea desfasurand activitati dintre cele prevazute in anexa nr. 5 din HG 1425/2006 modificata si completata.

S-a asigurat instruirea personalului în domeniul SSM in toate cele trei faze (la angajare – instruirea introductiv generala si instruirea la locul de munca si ulterior, la intervale regulate, instruirea periodica) de catre persoane competente şi auditarea periodică a locurilor de muncă.

Conducerea unităţii a monitorizat permanent gradul de siguranţă a angajaţilor şi a dispus măsuri de remediere atunci când au fost descoperite nereguli. Aceste nereguli sunt în mai des întâlnite în cazul locurilor de muncă dispersate teritorial, din cadrul unităţii, locuri de muncă care au fost controlate cu o frecvenţă mai mare.

Se are in vedere ridicarea nivelului de siguranţă a personalului în cadrul unitatii.

De asemenea, prin decizie, s-a dispus înfiinţarea Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă la nivelul unităţii, in vederea participarii si consultarii lucratorilor la problemele legate de securitatea si sanatatea in munca, prin reprezentantii alesi de catre lucratori.

Monitorizarea si supravegherea stării de sănătate a angajaţilor se realizează prin efectuarea controlului medical la angajare si periodic al lucratorilor din cadrul unitatii de catre medicul specialist de medicina muncii care prezinta anual conducerii unităţii un raport asupra stării de sănătate a personalului.

Prin această cale doresc să subliniez că investiţiile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor continua în unitatea noastră. Aceste investiţii vor viza în primul rând îmbunătăţirea mediului de lucru prin mărirea ergonomiei locurilor de muncă. Pentru realizarea acestui obiectiv comitetul de securitate şi sănătate în muncă va înainta conducerii spre aprobare un program anual de investiţii. Astfel, scăderea costurilor de funcţionare a unitatii, pe seama reducerii gradului de securitate, nu va fi permisă.

De asemenea doresc să scot în evidenţă că activitatea unităţii depinde în primul rând de starea de bine a personalului său. În această ordine de idei recomand Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă să ia în considerare faptul că personalul unităţii desfăşoară activităţi specifice domeniului de paza si protectie. Aceată muncă este de cele mai multe ori o muncă deosebit de solicitantă din punct de vedere psihic si fizic, care expune personalul la solicitari.

Actiunile care au fost intreprinse si eficienta acestora in anul 2015

  1. Urmărirea desfăşurării activităţii CSSM conform CCM si a legislatiei SSM in vigoare.

Termen de realizare: Permanent

Răspunde: CSSM

Realizat

  1. Implicarea si consultarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a membrilor CSSM.

Termen de realizare: Permanent (intruniri trimestriale / ori de câte ori este necesar)

Răspunde: Conducerea unităţii

Realizat

  1. Discutarea în CSSM a planului anual de măsuri pentru asigurarea securitatii si sanatatii la locurile de munca.

Termen de realizare: Permanent

Răspunde: CSSM

Realizat

  1. Stabilirea de măsuri necesare în vederea eliminării şi/sau diminuării riscurilor, evaluarea riscurilor pentru toate locurile de munca / posturile de lucru.

Termen de realizare: Permanent

Răspunde: CSSM + lucratorul desemnat SSM

Realizat

  1. Asigurarea materialelor de instruire si instruirea lucratorilor in domeniul SSM

Termen de realizare: Permanent (la angajare si periodic)

Răspunde: Conducerea unităţii

Realizat

  1. Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor prin medic de medicina muncii.

Examen medical la angajare si periodic.

Termen de realizare: Anual.

Răspunde: Conducerea unităţii

Realizat

  1. Întocmirea graficului de revizii şi reparaţii a echipamentelor tehnice, cu registrul unic de evidenţă.

Termen de realizare: Permanent

Răspunde: Conducerea unităţii

Realizat

  1. Organizarea activitatii de prevenire si protectie prin infiintarea serviciului intern de prevenire si protectie, conform prevederilor HG 1425/2006

Termen de realizare: Permanent

Răspunde: Conducerea unităţii

Realizat

  1. Reactualizarea verificarilor la prizele de pamant si prezentarea buletinelor de masuratori.

Termen de realizare: Anual

Raspunde: Conducerea unităţii

Realizat

 

Prezentul raport anual de măsuri va fi prezentat in sedinta CSSM si trimis la ITM BACAU.

Termen de realizare: Trim. I 2016

Răspunde: Conducerea unităţii si secretarul CSSM

 

Toate actiunile intreprinse privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor si toate masurile de prevenire si protectie au drept scop prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor. Ele au caracter permanent si vor fi monitorizate si in anul 2016.

Intocmit

Adm. …………………………

www.instructiunissm.com  

Convocator CSSM

28 Iul

CONVOCATOR
Prin prezenta vă aducem la cunoştinţă că la data de ___________ orele __________, Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă constituit la nivelul S.C. ____________ S.R.L. se întruneşte la sediul societăţii, în formula în care a fost aprobat de către administrator:
Temele propuse spre a fi dezbătute sunt următoarele:
1. Riscurile emergente în cadrul locurilor de muncă din unitate;
2. Ergonomia locului de muncă – mediul de lucru;
3. Planul de prevenire şi protecţie – propuneri de actualizare;
4. Oportunitatea investiţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
5. Propuneri de subiecte pentru şedinţa următoare;

Am luat la cunoştinţă:

1. _____________ – administrator – preşedinte __________________________________________
2. ______________ – lucrător desemnat SSM – secretar ___________________________________
3. _____________________________ – Medic de medicina muncii – membru __________________
4. _____________________________ – reprezentantul lucrătorilor – membru __________________
5. ____________________________ – reprezentantul lucrătorilor – membru __________________
6. ____________________________ – reprezentantul lucrătorilor – membru __________________

 www.instructiunissm.com – suportul tau privind SSM!

Regulament functionare a comitetului de securitate si sanatate în munca ( CSSM )

28 Iul

SECTIUNEA 1
Organizarea comitetului de securitate si sanatate în munca

1. Comitetul de securitate si sanatate în munca se constituie în cadrul SC …………………………………….SRL in functie de numarul total al lucratorilor din unitate (cuprins intre 101 – 500).
(1) Se organizeaza comitetul de securitate si sanatate în munca, conform deciziei nr. ……., componenta acestuia fiind dupa cum urmeaza:
a) angajator sau reprezentantul sau legal;
b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate in munca – 2;
c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor – 3;
d) medicul de medicina a muncii.
(2) Numarul reprezentantilor lucratorilor este egal cu numarul format din angajator sau reprezentantul sau legal si reprezentantii angajatorului.
(3) Reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie este secretarul comitetului de securitate si sanatate in munca.
2. (1) Reprezentanţii lucrătorilor în comitetul de securitate şi sănătate în muncă vor fi aleşi pe o perioadă de 2 ani.
(2) În cazul în care unul sau mai mulţi reprezentanţi ai lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor se retrag din comitetul de securitate şi sănătate în muncă, aceştia vor fi înlocuiţi imediat prin alţi reprezentanţi aleşi.
3. (1) Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare.
(2) Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor fi desemnati de catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.
(3) Numarul minim al reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca se stabileste in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere/unitate, dupa cum urmeaza:
a) de la 10 la 100 de lucratori – 2 reprezentanti;
b) de la 101 la 500 de lucratori – 3 reprezentanti;
c) de la 501 la 1.000 de lucratori – 4 reprezentanti;
d) de la 1.001 la 2.000 de lucratori – 5 reprezentanti;
e) de la 2.001 la 3.000 de lucratori – 6 reprezentanti;
f) de la 3.001 la 4.000 de lucratori – 7 reprezentanti;
g) peste 4.000 de lucratori – 8 reprezentanti.

4. (1) Angajatorul are obligaţia să acorde fiecărui reprezentant al lucrătorilor în comitetele de securitate şi sănătate în muncă timpul necesar exercitării atribuţiilor specifice.
(2) Timpul alocat acestei activităţi va fi considerat timp de muncă şi va fi de cel puţin:
a) 2 ore pe lună în unităţile având un efectiv de până la 99 de lucrători;
b) 5 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 100 şi 299 de lucrători;
c) 10 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 300 şi 499 de lucrători;
d) 15 ore pe lună în unităţile având un efectiv între 500 şi 1.499 de lucrători;
e) 20 de ore pe lună în unităţile având un efectiv de 1.500 de lucrători şi peste.
(3) Instruirea necesară exercitării rolului de membru în comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru şi pe cheltuiala unităţii.
5. Angajatorul sau reprezentantul său legal este preşedintele comitetului de securitate şi sănătate în muncă.
6. Membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă se nominalizează prin decizie scrisă a preşedintelui acestuia, iar componenţa comitetului va fi adusă la cunoştinţă tuturor lucrătorilor.
7. (1) La întrunirile comitetului de securitate şi sănătate în muncă vor fi convocaţi să participe lucrătorii desemnaţi, reprezentanţii serviciului intern de prevenire şi protecţie şi, în cazul în care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire şi protecţie, reprezentanţii acestora.
(2) La intrunirile comitetului de securitate si sanatate in munca pot participa inspectori de munca.

SECTIUNEA a 2-a
Functionarea comitetului de securitate si sanatate în munca

8. Comitetul de securitate si sanatate în munca isi desfasoara activitatea în baza regulamentului de functionare propriu.
9. (1) Angajatorul are obligaţia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel puţin o dată pe trimestru şi ori de câte ori este necesar.
(2) Ordinea de zi a fiecărei întruniri este stabilită de către preşedinte şi secretar, cu consultarea reprezentanţilor lucrătorilor, şi este transmisă membrilor comitetului de securitate şi sănătate în muncă, inspectoratului teritorial de muncă şi, dacă este cazul, serviciului extern de protecţie şi prevenire, cu cel puţin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.
(3) Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă convoacă în scris membrii comitetului cu cel puţin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data şi ora stabilite.
(4) La fiecare întrunire secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă încheie un proces-verbal care va fi semnat de către toţi membrii comitetului.
(5) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este legal întrunit dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(6) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă convine cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
(7) Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă va afişa la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat.
(8) Secretarul comitetului de securitate şi sănătate în muncă transmite inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 10 zile de la data întrunirii, o copie a procesului-verbal încheiat.

SECTIUNEA a 3 – a
Atributiile comitetului de securitate si sanatate în munca

Pentru realizarea informării, consultării şi participării lucrătorilor:
a) analizează şi face propuneri privind politica de securitate şi sănătate în muncă şi planul de prevenire şi protecţie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare şi funcţionare;
b) urmăreşte realizarea planului de prevenire şi protecţie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării prevederilor lui şi eficienţa acestora din punct de vedere al îmbunătăţirii condiţiilor de muncă;
c) analizează introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii, lucrătorilor, şi face propuneri în situaţia constatării anumitor deficienţe;
d) analizează alegerea, cumpărarea, întreţinerea şi utilizarea echipamentelor de muncă, a echipamentelor de protecţie colectivă şi individuală;
e) analizează modul de îndeplinire a atribuţiilor ce revin serviciului extern de prevenire şi protecţie, precum şi menţinerea sau, dacă este cazul, înlocuirea acestuia;
f) propune măsuri de amenajare a locurilor de muncă, ţinând seama de prezenţa grupurilor sensibile la riscuri specifice;
g) analizează cererile formulate de lucrători privind condiţiile de muncă şi modul în care îşi îndeplinesc atribuţiile persoanele desemnate şi/sau serviciul extern;
h) urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind securitatea şi sănătatea în muncă, măsurile dispuse de inspectorul de muncă şi inspectorii sanitari;
i) analizează propunerile lucrătorilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi propune introducerea acestora în planul de prevenire şi protecţie;
j) analizează cauzele producerii accidentelor de muncă, îmbolnăvirilor profesionale şi evenimentelor produse şi poate propune măsuri tehnice în completarea măsurilor dispuse în urma cercetării;
k) efectuează verificări proprii privind aplicarea instrucţiunilor proprii şi a celor de lucru şi face un raport scris privind constatările făcute;
l) dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate şi sănătate în muncă de către conducătorul unităţii cel puţin o dată pe an, cu privire la situaţia securităţii şi sănătăţii în muncă, la acţiunile care au fost întreprinse şi la eficienţa acestora în anul încheiat, precum şi propunerile pentru planul de prevenire şi protecţie ce se va realiza în anul următor.

A. Obligatiile presedintelui (angajatorului) referitoare la comitetul de securitate si sanatate în munca

1. Sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate în munca toate informatiile ssm necesare, pentru ca membrii acestuia sa îsi poata da avizul în cunostinta de cauza.
2. Sa asigure întrunirea comitetului de securitate si sanatate în munca cel putin o data pe trimestru si ori de câte ori este necesar.
3. Stabileste impreuna cu secretarul ordinea de zi a fiecarei întruniri, cu consultarea reprezentantilor lucratorilor, ordine de zi, care va fi transmisa membrilor comitetului de securitate si sanatate în munca, inspectoratului teritorial de munca, cu cel putin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.
4. Sa verifice daca CSSM–ul este legal intrunit, daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
5. Sa conduca activitatile prezentate in ordinea de zi, sa vegheze la respectarea procedurilor stabilite, iar pentru luarea deciziilor comitetului de securitate si sanatate în munca sa convina cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.
6. In calitate de angajator sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si sanatate în munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii în munca, actiunile care au fost întreprinse si eficienta acestora în anul încheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza în anul urmator. Raportul prezentat va fi avizat de membrii comitetului de securitate si sanatate în munca si se va transmite la ITM.
7. Sa comunice comitetului de securitate si sanatate în munca punctul sau de vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului extern de prevenire si protectie, asupra plângerilor lucratorilor privind conditiile de munca si modul în care serviciul extern de prevenire si protectie îsi îndeplineste atributiile.
8. Sa informeze comitetul de securitate si sanatate în munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atât la nivel de unitate, cât si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor, precum si de salvare a bunurilor societatii.
9. Sa supuna analizei comitetului de securitate si sanatate în munca si sa aprobe documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protectie colectiva si individuala, în vederea selectionarii echipamentelor optime, aprovizionarii si distribuirii acestora functie de obiectivele stabilite, prin politica manageriala a societatii.
10. Analizeaza, urmareste si realizeaza activitatile stipulate in atributiile stabilite pentru membrii CSSM – ului.
11. Coordoneaza, indruma si controleaza activitatea secretarului, indeplinirea indatoririlor de catre acesta.
12. În cazul în care presedintele (angajatorul) nu ia în considerare propunerile comitetului de securitate si sanatate în munca, conform atributiilor sale, trebuie sa motiveze decizia sa în fata comitetului. Motivatia va fi consemnata în procesul-verbal.
B. Obligatiile secretarului (lucratorul desemnat pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie) referitoare la comitetul de securitate si sanatate în munca

1. Sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate în munca toate informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa îsi poata desfasura activitatea in conditii optime.
2. Sa stabileasca impreuna cu presedintele, ordinea de zi a fiecarei întruniri, cu consultarea reprezentantilor lucratorilor, ordine de zi, care va fi transmisa membrilor comitetului de securitate si sanatate în munca, inspectoratului teritorial de munca, cu cel putin 5 zile înaintea datei stabilite pentru întrunirea comitetului.
3. Convoaca în scris membrii comitetului cu cel putin 5 zile înainte de data întrunirii, indicând locul, data si ora stabilite.
4. Sa verifice daca CSSM –ul este legal intrunit , daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor sai.
5. Urmareste ca RAPORTUL ANUAL prezentat de presedinte, comitetului de securitate si sanatate în munca, privind situatia securitatii si sanatatii în munca, actiunile care au fost întreprinse si eficienta acestora în anul încheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza în anul urmator, sa fie avizat de membrii comitetului de securitate si sanatate în munca.
6. La fiecare întrunire, încheie un proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.
7. Trimite la inspectoratul teritorial de munca o copie a procesului-verbal încheiat si RAPORTUL ANUAL avizat de membrii comitetului de securitate si sanatate în munca, în termen de 10 zile,
8. La terminarea sedintelor CSSM, va informa toti conducatorii locurilor de munca si lucratorii societatii, afisand la loc vizibil copii ale procesului-verbal încheiat.
9. Indeplineste si alte atributii corespunzatoare functiei.
C. Obligatiile medicului de medicina muncii referitoare la comitetul de securitate si sanatate în munca

1. Supravegherea sanatatii lucratorilor – sa asigure supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor în functie de riscurile privind securitatea si sanatatea în munca potrivit reglementarilor legale, încât fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate de timp.
2. Prezentarea de rapoarte potrivit cerintelor HG nr. 355 din 11/04/2007 cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea îmbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de munca.
3. Coopereaza cu angajatorul societatii pentru asigurarea fondurilor si conditiilor efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, acestia nefiind implicati în nici un fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
4. Prezinta informari punctuale privind masurile de protectie sociala pentru salariatele gravide si mame, lauze sau care alapteaza, tineri, persoane cu dizabilitati, cu raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu angajatorul societatii.

D. Obligatiile membrilor (reprezentantilor lucrătorilor cu răspunderi specifice
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă)
referitoare la comitetul de securitate si sanatate în munca

1. Analizeaza si face propuneri privind politica de securitate si sanatate în munca si planul de prevenire si protectie, conform regulamentului intern sau regulamentului de organizare si functionare;
2. Urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al îmbunatatirii conditiilor de munca;
3. Analizeaza introducerea de noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luând în considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii, lucratorilor, si face propuneri în situatia constatarii anumitor deficiente.
4. Analizeaza alegerea, cumpararea, întretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala.
5. Analizeaza modul de îndeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie (daca este cazul), precum si mentinerea sau, daca este cazul, înlocuirea acestuia.
6. Propune masuri de amenajare a locurilor de munca, tinând seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice.
7. Analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca si modul în care îsi îndeplinesc atributiile persoanele desemnate.
8. Urmareste modul în care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si sanatatea în munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari
9. Analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale, precum si pentru îmbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora în planul de prevenire si protectie;
10. Analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, îmbolnavirilor profesionale si evenimentelor produse si poate propune masuri tehnice în completarea masurilor dispuse în urma cercetarii;
11. Efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii si a celor de lucru si face un raport scris privind constatarile facute;
12. Dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate în munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii în munca, la actiunile care au fost întreprinse si la eficienta acestora în anul încheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se va realiza în anul urmator.

DISPOZITII FINALE

1. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, membrii ai CSSM-ului , vor respecta cerintele legale potrivit HG nr. 955/2010, art. 52 – 56, in principal vizand urmatoarele:
1.1. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, definiţi conform art. 5 lit. d) din lege, sunt aleşi de către şi dintre lucrătorii din întreprindere şi/sau unitate, conform celor stabilite prin contractul colectiv de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare.
“Art. 5 lit. d):reprezentant al lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor – persoana aleasă, selectata sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, sa îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în munca”
1.2. Numarul de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, care se aleg, va fi stabilit prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare, in functie de numarul total al lucratorilor din intreprindere si/sau unitate.
1.3. Numarul minim de reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor va fi stabilit dupa cum urmeaza:
a) un reprezentant, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv;
b) 2 reprezentanti, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au sub 50 si 100 de lucratori inclusiv;
c) conform cerintelor prevazute la art. 60 alin. (3), in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 101 lucratori inclusiv.
2. Lucrătorii comunică în scris angajatorului numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
3. Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa urmeze un program de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 40 de ore, cu continutul minim de pregatire in domeniul SSM
4. Indeplinirea cerintei de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca se atesta printr-un document de absolvire a programului de pregatire.
5. Lucrătorii comunică în scris angajatorului numărul şi numele reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
6. Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sunt consultaţi şi participă, în conformitate cu art. 18 din lege, şi pot desfăşura următoarele activităţi:
a) colaborează cu angajatorul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă;
b) însoţesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor;
c) ajută lucrătorii să conştientizeze necesitatea aplicării măsurilor de securitate şi sănătate în muncă;
d) aduc la cunoştinţă angajatorului sau comitetului de securitate şi sănătate în muncă propunerile lucrătorilor referitoare la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
e) urmăresc realizarea măsurilor din planul de prevenire şi protecţie;
f) informează autorităţile competente asupra nerespectării prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Prezentul ,,Regulament” de functionare a CSSM va fi completat sau reactualizat ori de cate ori este nevoie in conformitate cu legislatia in vigoare si se aplica in cadrul SC ………………………………….. SRL.
INTOCMIT
Secretar CSSM

 www.instructiunissm.com – suportul tau privind SSM!

Lista orientativa si neexhaustiva a activitatilor se sectoarelor de activitate care pot necesita utilizare EIP

8 Dec

LISTA ORIENTATIVĂ ŞI NEEXHAUSTIVĂ A ACTIVITĂŢILOR ŞI SECTOARELOR DE ACTIVITATE CARE POT NECESITA UTILIZAREA DE ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECŢIE

1. PROTECŢIA CAPULUI (PROTECŢIA CRANIULUI)

CĂŞTI DE PROTECŢIE:

 

– lucrări de construcţii, în special activitate pe, sub sau în apropierea schelelor şi locurilor de muncă la înălţime, la operaţii de montare şi demontare a cofrajelor, de asamblare şi instalare, activitate desfăşurată pe schele şi de demolări;

– lucrări de poduri metalice, construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal, furnale, oţelării şi laminoare, containere mari, conducte mari, cazane şi centrale electrice;

– lucrări în fose, şanţuri, puţuri şi galerii;

– terasamente şi lucrări în piatră;

– lucrări în subteran, cariere, excavări la suprafaţă, halde;

– lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri;

– lucrări cu explozivi;

– lucrări în vecinătatea lifturilor, dispozitivelor de ridicare, macaralelor şi a transportoarelor;

– lucrări la furnale, instalaţii de concasare fină, oţelării, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriţare la cald şi turnare;

– lucrări la cuptoare industriale, containere, maşini, silozuri, buncăre şi conducte;

– lucrări de construcţii navale;

– lucrări de manevră feroviare;

– lucrări în abatoare.

 

2. PROTECŢIA PICIOARELOR

ÎNCĂLŢĂMINTE DE SECURITATE CU TALPĂ ANTIPERFORAŢIE:

– lucrări de construcţii, civile şi rutiere;

– lucrări pe schele;

– lucrări de demolare;

– lucrări de construcţii în beton şi plăci prefabricate, care presupun montarea şi demontarea cofrajelor;

– lucrări pe şantiere şi în spaţii de depozitare;

– lucrări pe acoperişuri.

ÎNCĂLŢĂMINTE DE SECURITATE FĂRĂ TALPĂ ANTIPERFORAŢIE:

– lucrări pe poduri metalice, construcţii metalice înalte, stâlpi, turnuri, structuri hidraulice de metal, furnale, oţelării şi laminoare, containere mari, conducte mari, cazane şi centrale electrice;

– construcţia de cuptoare, instalaţii de încălzire şi ventilare şi lucrări de asamblare de metale;

– lucrări de transformare şi întreţinere;

– lucrări cu furnale, instalaţii de concasare fină, oţelării, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriţare la cald, presări la cald şi trefilare;

– lucrări în cariere şi în exploatări de suprafaţă şi halde;

– extracţia şi prelucrarea pietrei;

– producţia, tratarea şi prelucrarea produselor din sticlă plată şi a recipientelor din sticlă;

– lucrări de manipulare a formelor în industria ceramicii;

– căptuşirea cuptoarelor din industria ceramicii;

– lucrări de turnare în industria produselor ceramice şi a materialelor de construcţii;

– transport şi depozitare;

– lucrări cu blocuri de carne congelată şi ambalaje metalice de conserve alimentare;

– lucrări de construcţii navale;

– lucrări de manevră feroviare.

ÎNCĂLŢĂMINTE DE SECURITATE CU TOC SAU TALPĂ ORTOPEDICĂ ŞI INSERŢIE ANTIPERFORAŢIE:

– lucrări pe acoperişuri. 

ÎNCĂLŢĂMINTE DE SECURITATE CU TĂLPI TERMOIZOLANTE:

– lucrări cu şi pe materiale foarte fierbinţi sau foarte reci.

 

ÎNCĂLŢĂMINTE DE SECURITATE CARE SE POATE DEZECHIPA UŞOR:

– acolo unde există riscul penetrării de substanţe incandescente.

3. PROTECŢIA OCHILOR SAU A FEŢEI

OCHELARI DE PROTECŢIE, VIZIERE ŞI ECRANE FACIALE:

– lucrări de sudură, polizare şi debitare;

– lucrări de găurire şi gravare;

– lucrări de tăiere şi prelucrare a pietrei;

– lucrări cu unelte de împuşcat bolţuri;

– utilizarea de maşini a căror funcţionare se bazează pe îndepărtarea şpanului în cazul prelucrării de materiale care produc şpan;

– matriţarea la cald;

– îndepărtarea şi mărunţirea cioburilor;

– pulverizarea de substanţe abrazive;

– lucrări cu soluţii acide şi alcaline, dezinfectanţi şi produse de curăţare corozive;

– utilizarea de dispozitive cu jet lichid;

– lucrări cu şi în apropierea materialelor incandescente;

– lucrări cu căldură radiantă;

– lucrări cu laser.

4. PROTECŢIA RESPIRATORIE

SEMIMĂŞTI/APARATE DE PROTECŢIE RESPIRATORIE:

– lucrări în containere, spaţii înguste şi cuptoare industriale alimentate cu gaz, în cazul în care poate exista riscul intoxicării cu gaz sau cantitatea de oxigen este insuficientă;

– lucrări la gura de încărcare a furnalelor;

– lucrări în apropierea convertizoarelor şi a conductelor de gaz ale furnalelor;

– lucrări în apropierea oalelor de turnare, în cazul în care se pot degaja vapori de metale grele;

– lucrări pe căptuşeala furnalelor şi a oalelor de turnare, în cazul în care se pot degaja pulberi;

– vopsirea prin pulverizare fără ventilaţie corespunzătoare;

– lucrări în puţuri, canale şi alte spaţii subterane ale sistemului de canalizare;

– lucrări în instalaţii de răcire în care există riscul scurgerii agentului de refrigerare.

5. PROTECŢIA AUZULUI

ANTIFOANE:

– lucrări la prese de metale;

– lucrări cu dispozitive pneumatice;

– lucrări ale personalului de la sol în aeroporturi;

– lucrări de treierat;

– lucrări în industria lemnului şi textilă.

6. PROTECŢIA CORPULUI, BRAŢELOR ŞI MÂINILOR

ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE:

– lucrări cu acizi şi soluţii caustice, dezinfectanţi şi substanţe de curăţare corozive;

– lucrări cu sau în apropierea materialelor fierbinţi şi acolo unde se simt efectele căldurii;

– lucrări cu produse din sticlă plată;

– lucrări de sablare;

– lucrări în camere frigorifice.

ÎMBRĂCĂMITE DE PROTECŢIE GREU INFLAMABILĂ:

– lucrări de sudură în spaţii înguste.

ŞORŢURI REZISTENTE LA PERFORAŢIE:

– lucrări de dezosare şi tranşare;

– lucrări cu cuţite de mână care implică îndreptarea cuţitului spre corp.

ŞORŢURI DIN PIELE:

– lucrări de sudură;

– lucrări de forjare;

– lucrări de turnare 

PROTECŢIA ANTEBRAŢULUI:

– lucrări de dezosare şi tranşare 

MĂNUŞI:

– lucrări de sudură;

– manipularea de obiecte cu muchii ascuţite, dar nu la utilizarea maşinilor care prezintă riscul ca mănuşa să fie prinsă;

– lucrări neprotejate cu acizi şi soluţii caustice.

MĂNUŞI DIN ÎMPLETITURĂ METALICĂ:

– lucrări de dezosare şi tranşare;

– utilizarea obişnuită a cuţitelor de mână în producţie şi abatoare;

– schimbarea cuţitelor la maşinile de tăiat.

7. ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INTEMPERIILOR:

– lucrări în aer liber pe ploaie şi vreme rece.

8. ÎMBRĂCĂMINTE REFLECTORIZANTĂ:

– lucrări în locuri în care lucrătorii trebuie să poată fi observaţi la timp.

9. CENTURI DE SECURITATE:

– lucrări pe schele;

– asamblarea de piese prefabricate;

– lucrări pe stâlpi.

10. FRÂNGHII DE SECURITATE:

– lucrări în cabine de macarale amplasate la mare înălţime;

– lucrări în cabine de stivuitoare şi elevatoare amplasate la mare înălţime în depozite;

– lucrări în partea superioară a turnurilor de sondă;

– lucrări în puţuri şi canalizări.

11. PROTECŢIA PIELII:

– prelucrarea materialelor de acoperire;

– lucrări de tăbăcărie.

 www.instructiunissm.com – suportul tau privind SSM!

 

 

 

Lista orientativa si neexhaustiva a echipamentelor individuale de protectie

8 Dec

PROTECŢIA CAPULUI:

– căşti de protecţie pentru utilizare în industrie (mine, şantiere de lucrări publice, alte ramuri industriale);

– acoperământ uşor pentru protecţia scalpului (caschete, bonete, plase de păr, cu sau fără cozoroc);

– acoperământ pentru cap (bonete, caschete, pălării etc. din material textil, material textil tratat etc.).

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI:

– antifoane interne şi alte dispozitive similare;

– căşti antifonice (care acoperă tot capul);

– antifoane externe care pot fi montate pe căşti de protecţie industriale;

– antifoane externe cu receptor de joasă frecvenţă încorporat;

– antifoane cu comunicare audio.

 PROTECŢIA OCHILOR ŞI A FEŢEI:

– ochelari cu braţe;

– ochelari-mască; vizibile;

– ecrane faciale (viziere);

– măşti şi căşti pentru sudura cu arc (măşti de mână, măşti cu fixare pe cap sau măşti care pot fi montate pe căşti de protecţie).

PROTECŢIA RESPIRATORIE:

– aparate filtrante împotriva pulberilor, gazelor şi pulberilor radioactive;

– aparate de protecţie respiratorie izolante cu aducţie de aer;

– aparate de protecţie respiratorie cu mască de sudură detaşabilă;

– aparate şi dispozitive pentru scufundare;

– costume pentru scufundare.

 PROTECŢIA MÂINII ŞI BRAŢULUI:

– mănuşi care asigură protecţie:

▪ împotriva agresiunilor mecanice (înţepături, tăieturi, vibraţii etc.);

▪ împotriva substanţelor chimice;

▪ pentru electricieni şi împotriva căldurii;

– mănuşi cu un deget;

– degetare;

– mânecuţe;

– manşetă de protecţie a încheieturii mâinii pentru munci grele;

– mitene (mănuşi fără degete);

– mănuşi de protecţie.

 PROTECŢIA PICIOARELOR ŞI A GAMBELOR:

– pantofi, bocanci, cizme semiînalte şi cizme de securitate;

– încălţăminte la care se pot scoate rapid şireturile sau cârligele;

– încălţăminte cu bombeu suplimentar de protecţie;

– încălţăminte şi supraîncălţări cu tălpi rezistente de căldură;

– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări rezistente la căldură;

– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări termoizolante;

– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări împotriva vibraţiilor;

– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări antistatice;

– încălţăminte, cizme şi supraîncălţări electroizolante;

– cizme pentru lucrătorii cu ferăstraie cu lanţ;

– saboţi;

– genunchiere;

– glezniere detaşabile;

– ghetre;

– crampoane detaşabile pentru gheaţă, zăpadă sau podele alunecoase.

PROTECŢIA PIELII:

– creme de protecţie/unguente.

 PROTECŢIA TRUNCHIULUI ŞI A ABDOMENULUI:

– veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere, stropi de metal );

– veste, jachete şi şorţuri de protecţie împotriva substanţelor chimice;

– veste cu sistem de încălzire;

– veste de salvare;

– şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X;

– centuri lomboabdominale.

 PROTECŢIA ÎNTREGULUI CORP

ECHIPAMENT PROIECTAT PENTRU A PREVENI CĂDERILE:

– echipament de prevenire a căderilor (echipament complet cu toate accesoriile necesare);

– echipament de frânare cu absorbire a energiei cinetice

– dispozitive de susţinere a corpului (centuri de securitate).

ÎMBRĂCĂMINTE DE PROTECŢIE:

– îmbrăcăminte pentru lucru „de securitate” (două piese şi combinezoane);

– îmbrăcăminte de protecţie împotriva agresiunilor mecanice (înţepare, tăiere etc.);

– îmbrăcăminte de protecţie împotriva substanţelor chimice;

– îmbrăcăminte de protecţie împotriva proiecţiilor de metal topit şi a radiaţiilor infraroşii;

– îmbrăcăminte de protecţie rezistentă la căldură;

– îmbrăcăminte termoizolantă;

– îmbrăcăminte de protecţie împotriva contaminării radioactive;

– îmbrăcăminte de protecţie împotriva pulberilor;

– îmbrăcăminte de protecţie împotriva gazelor;

– îmbrăcăminte şi accesorii (banderole, mănuşi etc.) de semnalizare fluorescente, reflectorizante;

– pături de protecţie.

 www.instructiunissm.com – suportul tau privind SSM !

IPSSM pentru masini unelte portative (gaurit – polizat)

17 Oct

Art. 1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul materialuuli de prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate.

Art. 2. Sculele de prelucrare (burghiu, polizor) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei ce se executa.

Art. 3. Înainte de inceperea lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a acestora daca este posibil de lucrător.

Art. 4. Polizorul manual,  sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera.

Art. 5. Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa oprirea completa a corpului abraziv sau a burghiului.

Art. 6. Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru strangerea sculei.

Art. 7. Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie.

Art. 8. Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taie-re, cu partile active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate.

Art. 9. Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va face in locuri special destinate.

Art.10. In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv sau taietor.

 www.instructiunissm.com – suportul tau privind SSM !